REVIVRE (2015) - subtitrare in romana

Cel mai mare regizor coreean al tuturor timpurilor, Im Kwon-taek, revine la 79 de ani in scaunul regizoral cu cel de-al 102-lea film al carierei, “Revivre”. Cu o cariera prodigioasa, cu o multime de premii castigate la festivaluri nationale si internationale de film (printre care, cele mai importante: castigator al Ursului de aur la Berlin, al premiului pentru Cel mai bun regizor la Cannes pentru celebrul “Chihwaseon” si de 5 ori premiat ca Cel mai bun regizor la Grand Bell Awards), cu multe filme care la vremea lor au fost succese de box-ofice, Im Kwon-taek a reusit sa atraga atentia la nivel international asupra filmului coreean. Desi e un regizor “de scoala veche”, ce oricand poate gasi un termen de comparatie in randul marilor cineasti japonezi ai secolului XX, Kwon-taek a reusit sa se adapteze perfect timpurilor moderne, filmele sale transmitand mai tot timpul mesaje de actualitate, pline de profunzime si naturalete. “Revivre” e o drama inspirata dintr-o nuvela scrisa de Kim Hoon, premiata in 2004 cu Premiul Literar Yi Sang (unul din cele mai prestigioase premii literare acordate in Coreea din 1977 pana in prezent), Titlul literar al nuvelei este “Cremation” (“Incinerare”), insa poate fi tradus din coreeana si ca “From Powder to Powder” (“Din pulbere in pulbere”), facand aluzie la doua elemente cheie ale povestii: locul de munca al sotului, in cadrul unei companii de produse cosmetice, si incinerarea sotiei decedate, pulberea fiind elementul liant al celor doua. Filmul lui Kwon-taek il are in rolul principal pe veteranul Ahn Sung-ki, unul din preferatii regizorului, pe care l-a distribuit in numeroase filme ale sale. Va vine sa credeti sau nu, in “Revivre”, poate cel mai mare actor coreean al tuturor timpurilor interpreteaza, la 62 de ani, cel de-al 128-lea rol al carierei. Kim Ho-jung si cunoscuta Kim Gyu-ri completeaza distributia restransa a filmului. “Revivre” a castigat 4 premii (cel mai important fiind “Cel mai bun film” la “Baeksang Arts Awards”) si a avut 6 nominalizari. CONTINUAREA AICI

THE CHOSEN: FORBIDDEN CAVE (2015) - subtitrare in romana

Regizorul coreean Kim Whee, cel care in 2012 debuta cu excelentul thriller “The Neighbors”, a revenit anul trecut cu o noua poveste cam din acelasi domeniu, “The Chosen: Forbidden Cave”. Acelasi Kim Whee a adaptat si scenariul, ce are la baza romanul “Moonyeogool” publicat in 2010 de Shin Jin-O. O coincidenta stranie: filmul, ce are un subiect similar cu cel din “The Vatican Tapes”, a avut premiera mondiala la Festivalul BiFan pe 24 iulie 2015, in timp ce productia americana amintita a avut premiera exact in aceeasi zi pe teritoriul Statelor Unite. Filmul, ce avea titlul initial de “Exorcistul”, este o fictiune plasata in zilele noastre despre un caz de posedare in Coreea de Sud. Poate suna ciudata o asemenea tema intr-o tara in care aproape jumatate din populatie s-a recunoscut atee, insa armele de lupta impotriva Raului vor proveni atat din samanismul coreean (descantece si instrumente cu puteri asa-zis magice) cat si din crestinism (Biblia). In fapt, cineastii sud-coreeni nu fac decat sa se inscrie in trendul popularelor filme horror despre spirite si posedari ce fascineaza de cativa ani si care au trecut de mult granitele Hollywoodului. Specificul sud-coreean e dat de elementele de mitologie si saamanism, combinate cu tehnici moderne si efecte interesante. Kim Sung-kyung din “We Are Brothers” si “The Deal” apare in rolul unui psihiatru cu capacitati de tamaduitor spiritist, ajutat de mai tanarul sau colaborator mediu, interpretat de Kim Hye-seong, la ultimul rol inaintea incroporarii. Desi nu a avut o cariera extraordinara in ultimii ani, Kim Hye-seong a capatat o oarecare notorietate dupa aparitia in serialul “Kingdom of the Winds”. Rolul principal feminin e interpretat de Yoo-sun (Gabi, Never Ending Story). CONTINUAREA AICI

GRANNY'S GOT TALENT (2015) - subtitrare in romana

Ceea ce au inteles regizorii si scenaristii coreeni perfect in ultimii ani e ca pentru a revigora un gen, in ziua de azi, trebuie sa aduci mereu ceva nou, care sa suprinda audienta. Multi regizori se orienteaza spre scenarii inspirate din cazuri reale si spre un amestec de genuri, unele extreme (comedie si drama la un loc), cautand parca o identitate pentru productia lor. E bine ca un gen sa fie mereu reinventat, dar uneori trebuie sa stii sa si exploatezi la maxim perfectiunea artistica a unui gem. De exemplu, dupa nenumarate cautari si scenarii cu lipsuri evidente, genul thiriller a reusit, cativa ani la rand, sa ofere ceea ce audienta dorea de la astfel de filme: tensiune, scenarii coerente si pline de surprize si rasturnari de situatie, fara ambiguitati si clisee reluate la nesfarsit. Productii recente, insa, au inceput sa marcheze un evident declin al genului, ca si cum ar mai fi fost nevoie de noi cautari si inovatii. E suficient sa amintim in acest sens un “Fatal Intuition” sau un “Chronicles of Evil”, in care fuziunea cu genul politist/crima si asocierea lui cu elemente supranaturale a complicat povestea, dar a si scazut din coeziunea subiectului per ansamblu, thriller-ul diluandu-se intr-un amalgam mai mult sau mai outin ofertant. In privinta comediilor coreene, se observa o revenire cu pasi mici si siguri a acestora in prim plan. Unele reiau teme din comediile coreene “clasice” de acum 10-15 ani, imbracandu-le intr-o haina noua, altele incearca sa fie cat mai originale. Si in acest caz, fuziunea cu alte genuri si diversificarea tematicilor abordate, ce trebuie sa fie cat mai de actualitate, desprinse din realitatea cotidiana, a devenit elementul definitioriu. Coreea are o multime de actori de comedie valorosi, iar explozia show-urilor tv a dat nastere notiunii de “comediant” in adevaratul sens al cuvantului. Pe acest fundal, e firesc sa incerci sa recuceresti locul de frunte pe care filmele de comedie il aveau acum mai bine de un deceniu in cinematografia coreeana. Insa cu alte arme. Regizorul Shin Han-seol se reinventeaza la 7 ani de la “A Tale of Legendary Libido” si ne propune o noua comedie “fierbinte” cu un subiect original si totodata de actualitate. Cu veterana Kim Soo-mi la ultimul rol principal din cariera (anul trecut si-a anuntat retragerea) si cu o distributie cu actori din toate generatiile, multi cunoscuti din seriale de televiziune, “Granny’s Got Talent” imbina umorul extrem cu drama intr-o productie in mod evident plina de culoare la propriu si la figurat, mai ales cand vine vorba de limbaj. Filmul a reusit sa stranga 3,5 milioane de dolari la box-office, ceea ce nu e deloc putin pentru o comedie fara actori care sa umple salile de cinema prin popularitatea lor. CONTINUAREA AICI

YOU CALL IT PASSION (2015) - subtitrare in romana

Regizorul lui “Love 911”, Jung Ki-hun, revine in prim plan cu o comedie mai aparte, de aceasta data inspirata nu din lumea pompierilor, ci a ziaristilor. De fapt, filmul este doar in prima jumatate a sa o comedie, transformandu-se treptat intr-o drama sociala, ce descrie perfect provocarile meseriei de reporter, compromisurile si satisfactiile unei meserii deloc usoare, mai ales in secolul vitezei si al internetului, in care concurenta pentru informatii e acerba. Filmul are la baza un roman publicat in anul 2010, iar distributia ofertanta, ca si trailerul apetisant cand vine vorba sa incluzi in el doar momentele comice au atras destul de multa lume in salile de cinema, productia filmata in decursul a doua luni reusind sa stranga aproape 3,5 milioane de dolari incasari. Criticii de film au fost unamim de acord ca filmul portretizeaza perfect lumea birourilor coreene ale marilor companii, guvernata de o ierarhie ce poate fi dureroasa pentru cei de la baza ei datorita presiunii psihice si mentale la care sunt supusi de catre superiori. In rolurile principale – doar actori talentati si populari. Park Bo-young interpreteaza rolul principal feminin, unul de o cu totul alta factura decat in recentul “The Silenced”. Si cum rolurile din comedii ii vin de minune (a se vedea prestatia din “Speed Scandal”), in “You Call It Passion” aceasta isi demonstreaza din plin talentul, interpretand fara cusur un reporter aflat la inceput de cariera ce are de infruntat criticile tuturor. Jung Jae-young (The Plan Man, 11:00 AM, Broken, Moss) ne ofera inca un recital actoricesc desavarsit, interpretand in stilu-i caracteristic, cu mult aplomb, un sef de departament irascibil, cinic si de neoprit. In roluri secundare, nume ca Oh Dal-su, Jin Kyung, Bae Sung-woo sau Ryoo Hyoung-kyung dau culoare productiei. De remarcat aparitia in film a tanarului actor Yoon Gyun-sang, chiar in rolul unui actor implicat fara voia sa intr-un scandal de proportii, Gyun-sang aparand in ultimii ani in cateva seriale populare, precum The Time We Were Not In Love sau Six Flying Dragons. CONTINUAREA AICI

FATAL INTUITION (2015) - subtitrare in romana

Filmul de debut al regizorului coreean Yoon Joong-hyeong, “Fatal Intuition” (2015), incearca sa continue seria thriller-urilor de succes care au explodat in ultimii ani in cinematografia coreeana, insa e departe de multe filme de referinta de gen. Lipseste mai exact elementul surpriza, acea sclipire de geniu a unui scenariu de thriller care sa te faca sa-l urmaresti special pentru acel moment unic al rasturnarii de situatie. In aceste conditii, filmul ramane unul intunecat, previzibil si mai putin tensionat decat ne-am astepta. Productia are la baza un caz real de crima petrecuta in 1991 in Busan, cand o studenta a fost gasita moarta. La funeraliile sale a fost practice un ritual Buddhist Cheondo, ce e descris si in film amanuntit, in urma caruia bolul de bronz de orez ajuns, ritualic, in mare, s-a oprit pet arm in fata unui tanar. Se spune ca prin acest ritual, samanul incearca sa imbuneze fantoma defunctului pentru a-i lasa unghiile si parul in schimbul orezului. In cazul de fata, bolul a ajuns in fata unui tanar, tatal fetei simtind instinctiv ca acesta ar fi criminalul fetei sale, cu toate ca nu au existat dovezi tangibile care sa demonstreze acest lucru. Acest ritual practic a fost principalul element din cazul real preluat in “Fatal Intuition” si exploatat cu ajutorul fictiunii de regizorul scenarist. In rolul principal il revedem pe popularul Joo Won, la al doilea rol intr-un film de mister dupa “Don’t Click”, doar ca de aceasta data e protagonist si interpreteaza un personaj macinat de dorinta de aflare a adevarului si, desigur, d razbunare. Yoo Hae-jin ii tine companie, insa se dovedeste un actor mult prea experimentat, care in mod evident il eclipseaza in multe scene pe mai tanarul sau coleg de platou, chiar daca rolul sau e unul secundar. Remarcabila prestatia actritei Lee Yoo-young in rolul unui mediu cu capacitati supranaturale, actrita fiind la doar al treilea rol din cariera, dupa anterioarele doua care i-au adus 2 premii pentru interpretare, in “Late Spring” (2014) si “The Treacherous” (2015). Filmul a strans 7 milioane de dolari la box-office, reflectand popularitatea lui Joo Won si notorietatea lui Yu Hae-jin.CONTINUAREA AICI

THE SILENCED (2015) - subtitrare in romana

“The Silenced” (a nu se confunda cu productia omonima din 2011 ce-l are in rolul principal pe Gong Yoo), cunoscut si ca “Gyeongseong School: Disappeared Girls” a fost una din surprizele placute ale anului trecut in materie de filme coreene. Cu o distributie aproape in intregime formata din actrite coreene, regizorului si scenaristului Lee Hae-young nu i-a fost dificil sa puna in scena un thriller plin de mister imbracat in haina atragatoare a unui fals horror. Filmul pare, din trailer, un horror clasic coreean, ce reuseste sa te pacaleasca in sens pozitiv, nefiind nici o poveste cu intriga legata de puteri supranaturale ce se razbuna pe cei vii (fantome), nici o poveste in care fenomene stranii se petrec in mod gratuit doar de dragul spectacolului, cum se intampla in productiile de gen hollywoodiene. Tocmai prin modul serios de abordare al temei si printr-o oarecare doza de realism si dramatism, “The Silenced” iese din tiparele unui horror, care in mod sigur ar fi plictisit pe toata lumea. Decorul extraordinar recreat al anilor ’30, misterul unei locatii izolate intr-o padure in timpul ocupatiei japoneze in Coreea, jocul de lumini si mai ales umbre, toate potenteaza scenariul enigmatic al lui Lee Hae-young. Desi exista un numar relativ mare de personaje concentrate intr-un spatiu relativ mic (o scoala a unui sanatoriu), nu poate trece neobservata prestatia a 3 actrite excelente. Park Bo-young, aproape de nerecunoscut in haine de scolarita si cu parul aranjat in stilul anilor ‘30, ne aminteste prin prestatia sa de personajele din doua succese de box-office ale ultimului deceniu din Coreea, “A Werewolf Boy” si “Speed Scandal”, cu toate ca de aceasta data rolul ei e total diferit, independent, trebuind sa supravietuiasca pe cont propriu unei situatii tragice. Park So-dam, o necunoscuta inaintea acestui rol, a intrat in atentia producatorilor dupa ce interpretarea sa i-a adus 2 nominalizari si un premiu (acesta din urma oferit de Asociatia Criticilor de Film), anul trecut debutand si pe micul ecran. Rolul negativ e interpretat de Uhm Ji-won (Over the Rainbow, Traces of Love, Running Wild, Private Eye), premiata pentru interpretare la Chunsa Film Awaeds. In total, “The Silenced” a castigat 5 premii (de mentionat cel pentru Cele mai bune lumini la “Grand Bell Awards”, jocul de lumini si umbre fiind un element vital al realizarii lui) si a avut 8 nominalizari. La box-office, filmul a avut incasari de 2,3 milioane dolari. CONTINUAREA AICI

ENEMIES IN-LAW (2015) - subtitrare in romana

Kim Jin-young, regizorul unor comedii spumoase precum “Baby and Me”, “Fortune Salon” sau “Love Clinique” reia tema filmului sau din 2011, “Meet the In-laws” in recentul “Enemies In-Law” (cunoscut si ca “Dangerous Meeting of Il-Laws 2”). Cu toate ca filmul nu are in centrul sau o familie de gangsteri, acesta aminteste flagrant de genul comediilor alerte coreene din prima jumatate a anilor 2000 ilustrat de filme precum “Marrying the Mafia” sau “My Wife is a Gangster” (cu toate sequelurile lor). Exponent al comedie usor naive, de familie, situat undeva la granita cu parodia, “Enemies In-Law” nu da gres cand vine vorba de scopul in care a fost creat: entertainment pur in stil hollywoodian. In lipsa unor nume in distributie care sa umple salile de cinema, filmul a obtinut doar 1,1 milioane dolari incasari, insa daca ne gandim ca “Pain” (2011) cu Kwon Sang-woo sau “Handphone” cu Uhm Tae-woong n-au obtinut nici atat la box-ofice parca nu mai suntem tentati sa judecam o productie dupa aspectul strict financiar, desi in principal acesta e cel care intereseaza producatorii. Calitatea unui film nu sta sub nici o forma in verdictul dat de incasarile sale – ce s-ar alege, atunci, de filme artistice, de festival, ce au un public foarte restrans si care, vrem nu vrem, scriu istoria unei cinematografii, pana si in secolul nostru, al digitalului si comercialului ? Desi nu are vedete de prima mana in distributie, “Enemies In-Law” reuseste sa stranga o echipa de actori care iubitorilor de k-drame cu siguranta le sunt familiari. Veteranilor Kim Eung-soo, Shin Jung-keun si Kim Soo-mi (in ultimul ei rol inainte de retragere) li se adauga doi actori mai tineri in plina ascensiune pe micul ecran coreean, e vorba de Jin Se-yun (Doctor Stranger, Bridal Mask, Five Fingers, The Flower in Prison) si Hong Jong-hyun (Dear You, Mama, Dating Agency: Cyrano, Wild Romance) CONTINUAREA AICI

THE ACCIDENTAL DETECTIVE (2015) - subtitrare in romana

Povestile cu detectivi dintotdeauna au fascinat, ecranizarile romanelor politiste ale unor mari scriitori de gen fiind urmarite cu succes peste tot in lume, cele mai gustate fiind evident ecranizarile dupa scrierile Agathei Christie sau ale lui Conan Doyle. Inclusiv cinematografia coreeana a inceput sa se inscrie in trendul unor astfel de ecranizari in care protagonisti sunt doi parteneri cu mintea ascutita ce trebuie sa rezolve cazuri pline de mister. Si cum coreenii nu au un Sherlock Holmes al lor, au incercat sa creeze scenarii axate in jurul ideii de parteneriat in vederea rezolvarii unor cazuri complicate. Iar cand unul din parteneri e nimeni altul decat Kwon Sang-woo, succesul e ca si asigurat. Box-office-ul a confirmat cota si influenta actorului, filmul obtinand incasari de 17,6 miloane de dolari, fara a fi ceva extraordinar in materie de scenariu. Veteranul Sung Dong-il in rolul partenerului la un pas de pensionare vine ca o manusa dezinvoltului Kwon Sang-woo, cei doi reusind cateva scene memorabile tocmai datorita diferentelor ca fel de a fi ale personajelor lor. Cu toate ca scenariul scris de regizorul Kim Jung-hoon e coerent pana la un punct, pe masura ce povestea se apropie de final devine tot mai confuza datorita numarului mare de personaje implicate, presupuneri si a ritmului alert si consistent de derulare a dialogurilor. Si in ciuda acestui fapt, scenariul sau a castigat in 2006 a 8-a editie a Concursului de Scenarii Makdong. Titlul international al productiei e “Rhe Accidental Detective”, insa cel original, in coreeana, ar putea fi tradus ca “Detectiv Privat: Inceputul”, ceea ce sugereaza intentia clara a realizatorilor de a realiza la un moment dat si un sequel. Ramane de vazut daca Kwon Sang-woo va mai reusi sa stranga lumea in salile de cinema cu o astfel de tema, mai ales ca productia nu a excelat la prea multe capitole. CONTINUAREA AICI

OVER THE BORDER (2006) - subtitrare in romana

“Over the Border” (2006) marcheaza debutul regizoral pe marele ecran al producatorului de televiziune An Pan-seok. Din 2006 pana in prezent nu a mai regizat nici un film, insa a devenit activ pe micul ecran, regizand cateva seriale cu un oarecare succes. In 2014 a castigat premiul pentru Cel mai bun regizor la BaekSang Arts Awards pentru regia serialului “Secret Love Affair”, iar anul trecut s-a aflat la timona unui serial, “Heard It Through Grapevine”, ce a reusit sa stranga nu mai putin de 9 premii. “Over the Border” a atras atentia ca orice productie coreeana ce abordeaza problema separarii Peninsulei, aceasta fiind un subiect de mare interes pentru societatea sud-coreeana. Spre deosebire, insa, de thriller-urile motivate politic, sau de dramele cu acente patriotice, cu care cineastii sud-coreeni ne-au obisnuit in momentul abordarii unei astfel de tematici, filmul lui An Pan-seok e mai degraba o drama umana romantica cu accente usor melodramatice, cu un subiect simplu si destul de previzibil. Productia e construita in jurul unei subtile povesti de iubire ai carei protagonisti sunt doi actori de talent, dar prea putin aflati in lumina reflectoarelor, care cu siguranta merita un alt statut decat cel de simpli actori. E vorba de Cha Seung-won si Jo Yi-jin. Daca Cha Seung-won a cunoscut un oarecare succes in ultimii ani, rolurile din seriale precum “Athena”, “The City Hall” sau “The Greatest Love” sau din filme ca “Blades of Blood”, “71 Into the Fire” sau “Man on High Heels” aducandu-i o oarecare notorietate, partenera lui din film, Jo Yi-jin, a aparut in doar cateva filme si seriale in roluri neimportante, poate cea mai notabila prezenta fiind cea din serialul “Korean Peninsula”, in rolul unei reportere artagoase. De remarcat intr-un rol oarecum secundar (desi probabil apare in la fel de multe cadre ca actrita protagonista) distribuirea actritei Shim Hye-jin, ce a aparut si in “Secret Love Affair” dar si in alte multe filme si seriale cunoscute (Goong, East of Eden, Endless Love sau Kill Me, Heal Me), dar si Yu Hae-jin. Poate si datorita departarii oarecum de latura politica a temei abordate si a subiectului “soft” cu care regizorul a incercat sa cucereasca audienta, filmul, cu un buget de 5 milioane de dolari, a strans la box-office doar 1,1 milioane. In schimb, a avut parte de 3 nominalizari si 2 premii castigate, acestea din urma pentru cele doua protagoniste feminine ale povestii, Jo Yi-jin si Shim Hye-jin. Cu toate ca Cha Seung-won a fost pe alocuri destul de convingator intr-un rol atipic lui (imaginea de “tip rau” din “Athena” i se potriveste cel mai bine), nu a primit nici macar o nominalizare pentru prestatia sa. CONTINUAREA AICI

PORTRAIT OF THE WIND (2005) - subtitrare in romana

Meditatie fascinanta despre iubire, pierdere si razbunare, “Portrait of the Wind” marcheaza debutul regizorului si scenaristului Taro Hyugaji in industria japoneza de film. In realitate, “Taga Tameni”, titlul in japoneza al filmului, s-ar traduce mult mai profund decat titlul international cu care e aceasta cunoscut, si anume “Pentru cine existam ?”. Asa cum o sugereaza intrebarea retorica din titlu, cele doua personaje principale cauta raspunsul la filosofica intrebare din doua directii diametral opuse. Desi drumul lor se intalneste si se desparte fara a se fi gasit raspunsul, si in ciuda faptului ca avem in fata un film relativ scurt ca durata (90 de minute), in care se putea dezvolta mai bine tematica vasta abordata, unul din protagonisti se incapataneaza sa gaseasca raspunsul. Si-l va gasi, intr-un final. E vorba de excelentul actor Tadanobu Asano, in jurul caruia e construita intreaga poveste. Mai exista si o latura secundara a filmului, ce incearca sa raspunda printr-o meditatie clasicei si mult-uzitatei sintagme “Inainte de a te razbuna, sapa doua gropi”. Insa nu trebuie sa va asteptati la un film de actiune sau la varsare de sange in stilul unui Miike, nu e cazul de asa ceva, “Portrait of the Wind” fiind o drana profunda si realista pe o tematica aproape existentiala. Asadar, e un film pe care iubitorii dramelor artistice il vor savura fara indoiala. CONTINUAREA AICI

FOUR SISTERS (2001) - subtitrare in romana

K-drama “Four Sisters” difuzata de canalul MBC in vara lui 2001 este una dintre productiile de la inceputul perioadei Hallyu, cand serialele coreene incep sa se raspandeasca cu succes in Japonia si Asia de Sud-Est. Peste putin timp, „Winter Sonata” avea sa oficializeze ceea ce deja incepuse, raspandirea la nivel mondial a Valului Coreean. Revenind la „Four Sisters”, acesta e o „clasica” (in general serialele coreene din anii ‚90 aveau ca principala tema familia) drama romantica moderna avand ca tema familia, unitatea si evolutia ei, drumul sinuos pe care trebuie sa-l parcurga membrii acesteia pentru a-si gasi implinirea in dragoste. Serialul îi urmeaza lui « All About Eve » (difuzat cu un an in urma de acelasi post tv), cu care are anumite similitudini precum si acelasi producator, Lee Jin- Seok. Scenariul a fost scris de cunoscuta Oh Soo Yeon, al carei nume il asociem cu « Autumn in my heart », motorul acestei perioade prin popularitatea sa ori, mai tarziu, in 2002 cu o alta drama care a avut un imens succes – „Winter Sonata”. CONTINUAREA AICI

THE GRADUATION (2003) - subtitrare in romana

Dupa impresionantul “Thirteen Steps”, ce spune povestea unui condamnat la moarte ce sufera de amnezie si nu are capacitatea de a se apara in fata acuzatiilor ce i se aduc, regizorul Masahiko Nagasawa regizeaza in acelasi an 2003 o poveste total diferita, “The Graduation”. Poveste romantica, cu o discreta doza de mister, “The Graduation” are parte de cateva dizambiguitati in scenariu, ce presupun o atentie sporita la detalii din partea spectatorului. Scenariul acestui film, in mod inexplicabil, a fost scris de regizor in colaborare cu inca 2 scenaristi. Spun in mod inexplicabil deoarece raportat la cele aproape 2 ore ale filmului, numarul relativ mic de replici si firul epic deloc complicat nu necesita un efort concertat a 3 persoane. Singurul rezultat al acestei colaborari bine intentionate e un scenariu cu lipsuri cand vine vorba de justificarea si intelegerea actiunii. Ce folos sa croiesti un decor romantic, sa-i dai culoare prin putin mister, sa tii spectatorul cu sufletul la gura, pentru ca la final sa nu explici clar conexiunile reale dintre protagonisti ? Aici este singura hiba a acestui film de altfel bine realizat, cu o coloana sonora ce iti merge la suflet, cu elemente specifice de romantism, dar care se impiedica in propria poveste. Shinichi Tsutsumi, din “Monday” si mai ales “Suspect X”, are un rol interesant, interpretand un profesor de psihologie cu capul in nori, in timp ce Rina Uchiyama interpreteaza rolul studentei acestuia. Cei doi au mai aparut impreuna si in recentul “Kakekomi”, la 13 ani distanta, avand, insa, roluri secundare in vasta harta a filmului. “The Graduation” a avut o nominalizare pentru Cea mai buna regie la Festivalul International de Film de la Tokyo (2003). CONTINUAREA AICI