THE TUNNEL (2016) - subtitrare in romana

Prima jumatate a anului 2016, si mai ales vara acestui an au insemnat o revigorare vizibila a industriei coreene de film, ce a inceput sa performeze la box-office depasind pana si cele mai optimiste asteptari. “Train to Busan” a detronat “A Violent Prosecutor”, ce a condus box-office-ul coreean o jumatate de an, iar in primele opt filme ca incasari din 2016, mai regasim o singura productie americana, “Captain America: Civil War”, restul fiind realizari de succes autohtone. Una din surprizele anticipate ale anului a fost filmul “The Tunnel”, care in ciuda subiectului banal, abordat in atatea filme americane – un dezastru cauzat de prabusirea unui tunel -, a reusit sa capteze atentia publicului coreean si sa-l atraga in salile de cinema la sfarsitul acestei veri. Cu 51,3 milioane dolari incasari si dominand box-office-ul de pe prima pozitie timp de 4 saptamani la rand, “The Tunnel” a devenit, cu doar 2 luni inainte de sfarsitul lui 2016, a patra productie a anului in Coreea. Performanta e cu atat mai remarcabila cu cat nu vorbim de un film de actiune si nici macar de un thriller, ci de o drama despre constiinta publica si manifestarea ei deformata in contextul unor evenimente tragice cum sunt catastrofele cauzate de greseli umane. Avand la baza un roman omonim publicat in 2013, filmul il are ca regizor si scenarist (practic regizorul a adaptat romanul pentru marele ecran) pe Kim Sung-hoon, cel care se remarcase cu un thriller de actiune captivant in 2014, “A Hard Day”. Distributia este una cu nume mari, dintre protagonisti remarcandu-se Ha Jung-woo (vazut in acest an in remarcabilul “The Handmaiden”), Bae Doo-na (cunoscuta in ultimii ani mai ales din aparitiile la Hollywood in filme ca "Cloud Atlas" sau "Jupiter Ascending", dar pe care iubitorii de filme coreene o tin minte din frumoase comedii romantice precum “Sprin Bears Love” sau “Saving My Hubby”) si Oh Dal-su (o figura familiara din multe filme coreene de succes ale ultimilor ani). CONTINUAREA AICI

NAGASAKI BURABURA BUSHI (2000) - subtitrare in romana

Fara a fi fost unul din regizorii exponentiali ai industriei japoneze de film si televiziune, pe care a slujit-o din 1979 pana in 2009, Yukio Fukamachi a ramas in memoria japonezilor cu mai multe seriale si filme de televiziune regizate in anii ’80-’90, unul din acestea, “Fuyugamae” (1985), fiind chiar premiat in Cehia. Rasplatit de autoritatile japoneze cu medalia de onoare “Panglica Purpurie” in 1995 si cu ordinul “Soarele Rasare” in 2002, Fukamachi s-a stins in 2014, la varsta de 83 de ani. Din cele 13 filme si seriale regizate in cei 30 de ani de cariera, doar unul a fost o productie destinata marelui ecran. Este vorba de “Nagasaki Burabura Bushi” din anul 2000, o realizare cel putin notabila, ce nu merita sa fie data uitarii. Nu pentru ca ar fi o realizare exceptionala (din contra, se inscrie perfect in tiparul filmelor japoneze de epoca realizate in anii ’90, avand limitele sale date de experienta de regizor de televiziune a lui Fukamachi), ci pentru ca are la baza o poveste inspirata din fapte reale, o semi-biografie a unei celebre gheise a sfarsitului de secol XIX si inceputului secolului XX, careia ii da viata o minunata actrita-veteran pe care iubitorii de filme japoneze au mai putut-o vedea si in alte productii prezentate de Asiacinefil, Sayuri Yoshinaga. In prezent ajunsa la 71 de ani si inca in plina activitate, Sayuri Yoshinaga e activa din 1960, avand o multime de roluri doar in filme. Insa abia prestatia din “Nagasaki Burabura Bushi”, din 2000, unde interpreteaza rolul unei gheise celebre, i-a adus primele premii din cariera. Si inca ce premii… Cel pentru “Interpretare Extraordinara a unei actrite intr-un rol principal”, al Academiei Japoneze de Film, si premiul pentru “Cea mai buna actrita” la Blue Ribbon Awards in 2001. In 2006 a mai fost premiata pentru rolul principal din “Year One in the North”, iar in 2012 pentru rolul principal din “A Chorus of Angels”. Tot in acest film il putem recunoaste pe veteranul Tetsuya Watari, o legenda vie a filmului japonez, o figura nelipsita a numeroase filme japoneze de actiune si de epoca incepand din anii ’60, ce a avut o ultima aparitie intr-un film in 2005 in blockbuster-ul “Yamato”. “Nagasaki Burabura Bushi” a castigat 5 premii si a avut 8 nominalizari, avand la baza romanul omonim al lui Rei Nakanishi (autorul lui “Red Moon”, un alt roman de succes ecranizat pentru micul ecran in 2004), premiat cu Premiul Naoki. CONTINUAREA AICI

COLD WAR 2 (2016) - subtitrare in romana

La 4 ani de la “Cold War” (2012), un film cu un buget mic (dar cu nu mai putin de 9 premii la Hong Kong Film Awards), ce a avut doar 5,5 milioane dolari incasari tocmai datorita faptului ca a fost ambalat frumos si promovat ca film de actiune, iar cand l-ai vizionat ai gasit cu totul altceva, producatorii din Hong Kong s-au reunit si au reusit sa aduc langa ei mai multe companii de productie din China continentala, ce au investit serios intr-un sequel. Pastrand aceeasi echipa de regizori, scenaristi si actori (un lucru destul de rar cand vorbim de un sequel, realizat cu atat mai mult la 4 ani distanta de primul film), producatorii lui “Cold War 2” au comandat si un scenariu mai atractiv, cu putin mai multa actiune ca in prima parte, fara insa a se departa de specificul juridic al productiei. Iar pe langa un Aaron Kwok, Tony Leung Ka-fai si Eddie Peng, un nume mare precum Chow Yun-fat nu putea decat sa atraga atentia. Promovat ca un blockbuster veritabil al acestei veri, “Cold War 2” a obtinut incasari totale de aproximativ 115 milioane dolari in intreaga lume, confirmand asteptarile producatorilor. A fost unul din putinele si fericitele cazuri din lumea filmului din Hong Kong in care un sequel depaseste filmul original sub aspectul castigurilor si calitatii, situandu-se din acest punct de vedere peste primele 2 producti din trilogia “Infernal Affairs”, eternul punct de referinta in cinematografia din Hong Kong. Cu un scenariu mult mai elaborat si cu investitii serioase in 3 scene de actiune ce tin filmul in spate prin exploziile si dinamismul lor, “Cold War 2” devine o productie mult mai echilibrata si mai ofertanta, chiar daca nu e in totalitate un veritabil film de actiune cum multi s-ar astepta. CONTINUAREA AICI

THE LAST PRINCESS (2016) - subtitrare in romana

Hur Jin-ho, unul din cei mai apreciati regizori coreeni ai momentului, revine dupa 4 ani de absenta in lumina reflectoarelor cu o productie de exceptie, “The Last Princess”, ce reuseste sa atinga unul din subiectele sensibile ale istoriei coreene: sfarsitul regalitatii in Peninsula. Anteriorul sau film, “Dangerous Liaisons” din 2012, o ecranizare dupa celebrul roman “Legaturi Periculoase” a lui Pierre Choderlos de Laclos, realizat in coproductie cu China, a fost prima experienta a lui la timona unui film de epoca, insa desi productia a fost una excelent realizata si cu succes la box-ofice, ea nu e definitorie pentru stilul lui regizoral. Pe adevaratul Hur Jin-ho il recunoastem din productiile sale memorabile inspirate din povesti moderne simple si delicate, precum “Christmas in August”, “One Fine Spring Day”, “April Snow”, “Happiness” sau “A Good Rain Knows”. “The Last Princess” reia atmosfera de epoca din “Dangerous Liaisons”, insa se doreste a fi mai mult o productie cu tenta biografica, in ciuda faptului ca are la baza un roman (publicat in 2009). De altfel, realizatorii au si specificat, in debutul filmului, faptul ca acesta e un film dedicat vietii Printesei Deok Hye, ultima printesa a Joseonului, si ca unele lucruri s-ar putea sa fie in discordanta cu adevarul istoric. Lansat in aceasta vara ca una din cele mai asteptate productii ale anului, filmul a reusit sa obtina peste 40 de milioane de dolari incasari la box-ofice. Motivul este simplu: o distributie de zile mari si o poveste mai putin stiuta despre viata ultimei printese a Familiei Regale coreene, iar cum publicul coreean stie sa-si respecte istoria si pe cei care au scris-o, de fiecare data o asemenea tematica va umple salile de cinema. Minunata Son Ye-jin, cu care Hur Jin-ho a mai colaborat la April Snow, se afla in fata primului rol biografic din cariera, dupa atatea roluri in melodrame romantice, comedii, filme de actiune si seriale tv. Park Hae-il devine tot mai bun pe masura ce avanseaza in varsta. Anul viitor va implini 40 de ani, insa incepe sa primeasca partituri tot mai ofertante, care ii pun in evidenta talentul (My Dictator, Eun-gyo sau Modern Boy sunt doar cateva din rolurile excelente ale carierei sale de pana acum). In rolurile secundare avem parte de o multitudine de actori cunoscuti si foarte experimentati (un lucru destul de rar sa-i vezi pe toti la un loc, in special ca sunt actori cu cota, multi dintre ei de roluri principale), precum Ko Soo, Kim Jae-wook, Yoon Je-moon (perfect in roluri negative, sa ni-l amintim din k-drama “Deep Rooted Tree”), Ra Mi-ran, Ahn Nae-sang, Baek Yoon-sik in rolul regelui Gojong, sau pe tanara si talentata Kim So-hyun, recent vazuta in “Unforgettable”, ce interpreteaza personajul lui Son Ye-jin, Printesa Deok-hye, in copilaria sa. CONTINUAREA AICI

LOVE, LIES (2016) - subtitrare in romana

Park Heung-sik, regizorul memorabilului “My Mother, the Mermaid” dar si al recentului “Memories of the Sword”, schimba decorul si tematica, alegand pentru noul sau film o poveste tulburatoare plasata in ultimii ani ai Ocupatiei japoneze in Joseon. Dar “Love, Lies”, caci despre el vorbim, e mai mult decat o poveste tragica despre iubire, gelozie si tradare, si asta pentru ca fundalul povestii e unul ce nu a mai fost abordat in cinematografia coreeana: nasterea genului muzical “pop” (desi suna cam atemporal raportat la anul 1944) – poate mai corect ar fi sa-i spunem muzica usoara sau de cabaret, si ciocnirea acesteia cu muzica traditionala coreeana, prin analiza impactului asupra mentalitatii epocii si a perceptiei populare. In plus, asistam la nasterea fenomenului impresarierii in lumea muzicala coreeana, filmul gravitand in jurul uneia din primele Agentii de talente din Coreea (pe atunci inca Joseon). Chiar daca povestea este una fictiva, scenariul fiind excelent construit de o echipa de 3 scenaristi (Jeon Yoon-soo – Portrait of a Beauty, My Girl and I; Song Hye-jin – My Mother, the Mermaid si debutantul Ha Young-joon), acesta e foarte bine integrat in atmosfera epocii prin relationarea personajelor fictive cu cele reale, cum e cazul unei celebre cantarete de cabaret din acele vremuri, Lee Nan-young, care in 1935 vindea peste 50.000 de copii ale melodiei “Lacrimile Mokpo-ului” si care in film e “idolul” protagonistelor. Filmul a avut incasari de 3,1 milioane de dolari la box-office, distributia fiind una cu vedete de prima mana ale micului si marelui ecran: Han Hyo-joo (Love 911, Always, Masquerade) care are din nou un rol superb, de aceasta data al unui personaj antagonic, ce oscileaza intre negativ si pozitiv, dupa rolul negativ din Masquerade; Yoo Yoon-seok, ce revine pe marele ecran dupa comedia de succes Mood of the Day, si Chun Woo-hee, o actrita aproape exclusiv de film, deja consacrata dupa roluri din filme precum “The Wailing”, “The Piper”, “Mother” si mai ales “Han Gong-ju”. Cei trei protagonisti au aparut toti in “The Beauty Inside”, avand roluri scurte (cine a vazut filmul stie despre ce este vorba). In rolurile secundare vedem actori de top, precum Park Sung-woong (de aceasta data desi e un inspector japonez de politie crud, e mult mai temperat fata de rolul anterior din “The Deal” sau “For the Emperor”), Lee Han-wee (nostim ca intotdeauna) sau Jang Young-nam, o actrita de roluri secundare constant prezenta in mari succese de casa, precum “Ode to My Father”, “The Classified File” sau “A Werewolf Boy”. Productia a fost apreciata de critici pentru modul meticulos in care a reconstituit Seulul anilor ’40, cu redarea corecta a unor locatii asa cum au fost ele in epoca, pentru costumele si muzica sa, dar si pentru interpretarea actorilor si originalitatea scenariului. CONTINUAREA AICI

UNTOUCHABLE LAWMEN (2015) - subtitrare in romana

Regizorul lui “100 Days With Mr. Arrogant”, Shin Dong-yeob, ne ofera in “Untouchable Lawmen”, recenta productie pe care a scris-o si regizat-o, un cocktail de actiune si comedie in stil coreean, dupa model Hollywoodian. Filmata in doua luni si jumatate, productia tanarului regizor coreean (39 de ani) a reusit sa obtina doar 1,7 milioane dolari incasari la box-office, poate atat din cauza scenariului destul de subtire cat si a absentei din rolurile principale a unui veritabil star de prima mana care sa atraga lumea in salile de cinema. A fost ultimul rol al lui Daniel Choi (Big Man, 11:00 A.M., The Chronicles of Evil) inainte de incorporare si o noua incercare de reinventare a lui Lim Chang-jung (Tumbleweed, Fortune Salon, Sisily 2 km) intr-un film de actiune, dupa ce la inceputul anilor 2000 facea furori cu roluri in filme cu priza la publicul tanar precum “Sex is Zero” (1 si 2), “My Boss, My Hero” si in alte comedii usoare. Cei doi protagonisti, de altfel, au mai aparut impreuna in drama “Traffickers”, iar Lim Chang-jung a aparut pentru cateva minute in acest an si in cel mai recent film al regizorului Shin Dong-yeob, “Showdown”. In rolurile secundare se disting doi actori veterani de top, Lee Kyung-young si Jang Gwang, fiecare intr-o tabara opusa, ce dau culoare productiei. Ce pot face doi indivizi ce lucreaza in Politie, etichetati “nebuni”, cand sunt pusi laolalta cu un scop ? Desigur, numai nazbatii ! Plin de umor si actiune, “Untouchanle Lawmen” incearca sa se ridice la nivelul asteptarilor fanilor acestui gen, iar in multe privinte reuseste sa satisfaca exigentele amatorilor de actiune. CONTINUAREA AICI

BOUNTY HUNTERS (2016) - subtitrare in romana

Lee San (Lee Min-ho) si A Yo (Wallace Chung) sunt doi renegati ce odata au lucrat in Interpol. Tradati de temperament, acestia nu s-au supus ordinelor superiorilor intr-una din misiuni si au ajuns pe drumuri, dupa ce aceasta s-a sfarsit tragic. Astfel ca si-au deschis o firma de garzi de corp, asigurand protectie oricui are nevoie, de la sportivi la oameni de afaceri. Lee San e genul delasator, smecher si mereu ghidat de vorba “lasa ca merge si asa”, nefiind deloc un materialist. Are impresia ca banii se fac usor, si, oricum, il are pe “fratele” mai mare A Yo aproape, ca sa nu aiba grija lor. A Yo, in schimb, se zbate sa prinda orice fel de contract, doar pentru a nu da faliment, nu de putine ori Lee San stricandu-i angajamentele prin indolenta sa. Cand o dau din nou in bara in protejarea unui luptator de wrestling, ceea ce pare o sansa picata din cer se iveste. Un ziarist are nevoie de cei doi pentru a le proteja informatorul, ce tocmai urmeaza a-i furniza niste date secrete legate de doua atentate petrecute recent la 2 filiale ale aceluiasi Hotel A. Doar ca fara sa realizeze, cei doi buclucasi ce au crezut ca a dat norocul peste ei se trezesc in mijlocul unei afaceri necurate, devenind din garzi de corp oneste fugari urmariti de Interpol. Cand dau peste doua fete atragatoare si dezinvolte ce se afla si ele pe urmele celor ce le-au inscenat totul, cei doi fosti politisti decid sa colaboreze cu acestea. CONTINUAREA AICI

SWEET SIXTEEN (2016) - subtitrare in romana

“Sweet Sixteen” e doar unul din titlurile alternative ale noii co-productii chinezo-coreene “Xia You Qiao Mu”, promovata la nivel international si sub numele “Passion Heaven” sau “Summer Tears in Paradise”. De aceasta data, avem parte de o poveste romantica cu specific coreean (influenta Valului Coreean in China e mnai vizibila ca niciodata in aceasta productie), ce evolueaza inspre o drama intunecata realista. Regia este semnata de coreeanul Jo Jin-gyu, cel care are la activ cateva comedii de actiune precum “Who’s Got the Tape ?”, “My Wife is a Gangster 1 si 3” sau “Man on the Edge”. In ciuda faptului ca de aceasta data regizorul schimba genul, regizand pentru prima oara o poveste romantica, aceasta reuseste sa fie suficient de captivanta pentru a mentine interesul spectatorului pana la final. “Sweet Sixteen” are la baza un roman publicat in mediul online in 2010 de catre Yue Zi. Filmarile au inceput in primavara lui 2014, premiera fiind in mai multe randuri amanata din diferite motive, abia in august 2016 ajungand in salile de cinema. Pentru genul romantic drama, incasarile au fost peste asteptari, “Sweet Sixteen” reusind sa stranga impresionanta suma de 23 de milioane de dolari. In mare masura succesul productiei s-a datorat distributiei, ce aduce actori tineri, in voga, in prim plan, demonstrand puterea Hallyu de a pune temelia unei noi gneratii de actori chinezi ce va schimba in mod radical fata filmului chinezesc in viitorii ani. Si ne referim aici, indubitabil, la starul acestui film, tanarul Kris Wu, fost membru al trupei EXO, pe care l-am vazut recent in “Never Gone”, si care in doar 2 ani de la debutul pe marele ecran reuseste sa ajunga o vedeta si in lumea filmului chinezesc, anul viitor avand deja 2 roluri de protagonist asigurate in filme cu buget ridicat precum “Journey to the West 2” si “Europe Raiders”. Starul coreean Joo Won interpreteaza primul sau rol negativ din cariera, in timp ce Geng Han, fost membru al trupei “Super Junior” completeaza o tripleta de barbati aratosi ce incearca sa cucereasca o singura femeie, pe protagonista feminina interpretata de simpatica Lu Shan (ce seamana mult cu Han Ji-hye), la primul rol major din cariera. Coloana sonora, cum a devenit deja o obisnuinta pentru filmele chinezesti romantice, contine cateva balade superbe de inspiratie coreeana, interpretate de Hwang Chi-yeul, Ruby Lin sau chiar de Kris Wu. CONTINUAREA AICI

UNFORGETTABLE (PURE LOVE) (2016) - subtitrare in romana

Filmul de debut al regizoarei si scenaristei Lee Eun-hee, “Unforgettable” (2016) ne poarta la propriu inapoi in timp la inceputul anilor ’90, pentru a descoperi o frumoasa dar tragica poveste de iubire pura si de prietenie consumata intr-un loc linistit, cu peisaje superbe. “La propriu” pentru ca modul in care e realizat filmul aminteste de mijloacele modeste cu care se facea film in Coreea anilor ’90, atmosfera fiind atat de bine surprinsa incat nu ai nici un dubiu ca faci o calatorie inapoi in timp in urma cu 25 de ani. Pe de alta parte, filmul este unul spus pe placul tinerei generatii, imbinand elementele specifice ale melodramei cu romantismul si specificul asteptarilor tinerilor de la varsta adolescentei. Iar cum altfel putea fi obtinut acest efect de catre regizoare daca nu distribuind in rolurile principale actori tineri, multi lipsiti de experienta, ce induc o atmosfera adolescentina, vesela, mereu revigoranta, evitand astfel clasicul cliseu al distribuirii unor actori trecuti de adolescenta in roluri nepotrivite, cum se intampla la inceputul anilor 2000. Ca veni vorba de anii 2000, “Unforgettable” ne aminteste, ca structura, de un “Il Mare” sau “Do You See Seoul ?”, actiunea lui desfasurandu-se pe o insula linistita din Goheung, in sudul extrem al Coreei de Sud. In rolurile principale avem ocazia sa vedem o distributie excelenta de actori tineri si naturali, mai putin cunoscuti publicului occidental, insa nu straini iubitorilor de k-drame. Micuta Kim So-hyun a devenit deja o actrita in toata regula, avand un prim rol dramatic impresionant pe marele ecran in acest film. A debutat la doar 8 ani pe micul ecran in k-drama “Que Sera Sera”, iar de atunci pana in prezent a aparut in peste 20 de seriale in roluri de copil (Secret of Birth, Padam Padam, The Moon Embracing the Sun, I Miss You, Who Are You: School 2015). Rolul din acest film o propulseaza in cariera, in acest an fiind aleasa sa joace in filmul in care apare si Son Ye-jin, “The Last Princess”, intruchipand personajul interpretat de Ye-jin la varsta copilariei si adolescentei, datorita asemanarii fizice cu aceasta. Partenerul ei, in schimb, Do Kyung-soo, are o prestatie neconvingatoare. Membru al formatiei EXO-K, acesta e prototipul starului Hallyu provenit din k-pop impins de relatiile manageriale spre o cariera in lumea filmului, fara a avea o pregatire suficienta in aceasta privinta. Ezitant si deseori inexpresiv, acesta interpreteaza un personaj rigid, ce nu reuseste sa ajunga la o chimie cu partenera lui. Avand multe nume necunoscute, distributia filmului ne ofera si cateva prezente surpriza in rolurile secundare: Park Jung-min (aproape de nerecunoscut in comparatie cu rolul grav din “Dongju”, interpretand acum un fost soldat), Lee Beom-soo sau Park Yong-woo. Mai trebuie spus ca titlul original in coreeana al filmului este “Pure Love” (“Iubire Pura”), “Unforgettable” fiind titlul lui international, care insa e de evitat datorita confuziei ce se poate crea cu “Do You See Seoul ?”, productia din 2008 cunoscuta de asemenea si sub numele coreean de “Unforgettable”. CONTINUAREA AICI