duminică, 27 septembrie 2015

BAD SISTER (2014) - subtitrare in romana

Bad Sister posterCunoscutul regizor coreean Kim Tae-kyun (First Kiss, A Millionaire’s First Love, Crossing, Innocent Thing) a fost alesul producatorilor chinezi pentru a regiza comedia romantica “Bad Sister”. Acesta nu face decat sa confirme exodul actorilor si regizorilor coreeni spre China, in cautarea succesului financiar si, de ce nu, a celebritatii, cunoscut fiind uriasul potential oferit in momentul de fata de China atat sub aspectul castigurilor financiare in industrie, cat mai ales al popularitatii. Cum se putea altfel, din distributie fac parte o serie de actori sau cantareti coreeni cunoscuti, din care de departe se distinge Ji Jin-hee. Cunoscut in special din rolurile din seriale (Jewel in the Palace, Dong Yi, The Great Seer, One Warm Word), actorul de 42 de ani revine pe marele ecran la 2 ani distanta dupa ultimul rol, din “Love Fiction”. Si nu, nu este o prezenta de decor pentru a asigura doar succesul filmului, ci chiar vorbeste chineza intr-o partitura comico-romantica in care reuseste sa pastreze o anumita sobrietate si decenta, ce l-a caracterizat mereu in rolurile interpretate. Partenera lui e simpatica actrita taiwaneza Ivy Chen , cu 10 ani mai tanara, ce e adorabila in rolul surorii rele ce pune mereu bete in roate de dragul astrologiei. Al doilea cuplu e format din mai tinerii Hyelim, cunoscuta membra a formatiei Wonder Girls (23 de ani) si atragatorul Cheney Chen (25 de ani), cunoscut din seria de filme Tiny Times. Intr-un rol de cateva minute il vom revedea si pe Park Sang-myeon in rol de politist, pe care ni-l amintim din “Shoot for the Stars”. Desi s-a dorit o lovitura de box-office, lansat fiind strategic la sfarsitul lui noiembrie 2014, “Bad Sister” nu a reusit sa stranga decat 1,4 milioane de dolari la box-office, in ciuda faptului ca este o comedie romantica foarte reusita. Probabil introducerea elementelor dramatice pe parcurs a scazut din intensitatea comicului, lucru deranjant pentru cel ce merge la o comedie sa rada de la inceput pana la sfarsit, insa si momentele dramatice au scos in evidenta talentul actorilor, de la cei tineri pana la cei din alta generatie, deci nimeni nu a iesit pe minus la finalul vizionarii. CONTINUAREA AICI

MURDER ON D STREET (1998) - subtitrare in romana

Murder on D Stret 1998 poster“Murder on D Street” ne prilejuieste reintalnirea cu Rampo Edogawa, prin intermediul uneia din cele mai cunoscute nuvele ale sale, “The Case of the Murder on D. Hill”, publicata in ianuarie 1925. In regia noncomformistului Akio Jissoji, filmul adapteaza povestea nuvelei lui Edogawa si ne poarta in timp in anii ’20, in lumea detectivului Kogoro Akechi, poate cel mai cunoscut detectiv al literaturii japoneze. De aceasta data, Edogawa ne propune spre elucidare misterul unei crime din lumea artei, sau mai bine zis a falsificatorilor de arta, in care banii si mai ales obsesia pentru frumos si unic poate impinge pana la cele mai oribile acte. Kyusaku Shimada il interpreteaza pentru a doua oara in cariera pe Kogoro Akechi, dupa rolul din 1992 din “A Watcher in the Attic”, o alta ecranizare celebra dupa Edogawa, in timp ce actrita Yumi Yoshiyuki, o cunoscuta actrita de filme erotice, premiata cu nu mai putin de 7 premii “Pink Grand Prix” (festival anual dedicat filmelor erotice, in Japonia) a castigat singurul premiu al unui festival de renume din cariera, anume prenmiul pentru Cel mai bun rol secundar la Yokohama, aceasta interpretand in film rolul unei negustoare de falsuri cu un trecut dubios, ce cade victima intr-o crima misterioasa. “Murder on D Street” nu este un film erotic, cu toate ca contine unele scene ce pot fi calificate cel mult indecente, fiind o perfecta incursiune in universul lui Edogawa, straniu, misterios si… atat de ademenitor.CONTINUAREA AICI

ALL-ROUND APPRAISER Q: THE EYES OF MONA LISA (2014) - subtitrare in romana

All-Round-Appraiser-Q-The-Eyes-of-Mona-Lisa posterMona Lisa, celebrul portret pictat de Leonardo Da Vinci undeva intre 1503-1506, ce se crede a fi al sotiei lui Francesco del Giocondo (de unde si denumirea La Gioconda), Lisa Gherardini, este, fara indoiala, cel mai celebru tablou al omenirii. Dupa cum o afirma John Lichfield in cartea sa din 2005 “The Moving of the Mona Lisa”, e “cea mai cunoscuta, cea mai vizitata, cea mai discutata, cantata si parodiata opera de arta din lume.” Din 1797 e expusa la muzeul Luvru, devenind unul din simbolurile Frantei si, totodata, cea mai scumpa picture din lume, valoarea ei fiind estimata, la nivelul anului 2012, la 760 milioane dolari. Desigur ca toate aceste lucruri au starnit imaginatia scriitorilor si scenaristilor, numeroase carti si, mai nou si filme avand in centrul lor aceasta pictura. Realizatorii japonezi au incercat sa creeze si ei un film ce are in centrul sau unul din misterele acestui tablou, ochii Mona Lisei, e vorba de “All-Round Appraiser Q: The Eyes of Mona Lisa”. Filmul are la baza romanul lui Keisuke Matsuoka, “Case Files of All-Round Appraiser Q IX”, publicat in 2011 si se axeaza pe misterul simbolurilor recent detectate in ochii Mona Lisei, niste litere (eventual si cifre) invizibile cu ochiul liber, dar care marite cu tehnologie moderna au permis detectarea literelor L si V in ochiul drept, provenind probabil de la Leonardo da Vinci. Au fost gasite simboluri si in ochiul stang, dar nu au fost inca lamurite, pictura fiind de peste 500 de ani. Desigur ca acestea au dat nastere la numeroase speculatii, imediat a aparut Dan Brown cu al sau „Cod al lui Da Vinci”, nici pana in ziua de azi misterul Mona Lisei nefiind in totalitate descifrat (unii speculeaza ca ar fi de fapt un autoportret al lui Da Vinci care, chipurile, ar fi fost homosexual si s-ar fi imaginat ca… femeie, in timp ce altii sustin ca ar putea fi un portret al mamei acestuia, atat de pretios incat artistul il purta mereu cu el, neavand incredere sa-l lase acasa). Mona Lisa ramane, asadar, un subiect inepuizabil pentru literatura de mister, si o continua sursa de inspiratie pentru cinematografie. Filmul regizat de Shinsuke Sato (autorul live-action-urilor Gantz, remake-ului The Princess Blade si animatiei Oblivion Island: Haruka and the Magic Mirror) e un thriller de mister ce nu are nimic din spectaculozitatea mult prea comercialelor ecranizari Hollywoodiene dupa Dan Brown, si care nici nu urmarea obtinerea unui succes comercial, cu un buget fara pretentii. In schimb, reuseste intr-un mod tipic japonez sa dea viata unei povesti captivante, o contributie importanta avand-o protagonista Haruka Ayase (Happy Flight, Ichi), facuta parca pentru astfel de roluri.CONTINUAREA AICI

NINE: NINE TIMES TIME TRAVEL (2013) - subtitrare in romana

Toti ne-am dorit, intr-o anumita perioada a vietii, sa putem da timpul inapoi din diferite motive: pentru a repara o greseala pe care am facut-o si care a avut consecinte nefaste, sa retraim anii copilariei sau sa mai fim o data cu cei care nu mai traiesc, ori din multe alte motive. De aceea intoarcerea in timp a fost si este subiectul a mii de pagini scrise, filme, documentare, zvonuri si intamplari date ca adevarate si traite de multe persoane. Conform teoriei relativitatii elaborate de Einstein, calatoriile in timp ar fi posibile daca si noi ne-am misca cu viteza luminii, ceea ce este mai mult decat imposibil. Cu toate acestea, unii fizicieni sustin ca, traversarea spatiului si timpului este posibila prin construirea unei masini a timpului, care ar putea deveni “autovehiculul” pentru aceste calatorii, iar acele mult invocate “gauri negre” ar fi niste “coridoare de acces catre alte dimensiuni”, care in opinia cunoscutului fizician Stephen Hawking ar reprezenta “cheia” calatoriei in timp. Cat este fictiune, cat realitate, si cat de posibile vor deveni toate acestea doar timpul o va spune.
Fiind un subiect inepuizabil, nu le scapa nici cineastilor coreeni, care exploateaza si ei subiectul in filme si, in ultimul timp, in seriale, care nu sunt deloc putine: Faith, Dr. Jin, Queen Inhyun’s Man, Rooftop Prince, Marry Him If You Dare, etc. toate avand ca laitmotiv calatoria in trecut sau in viitor. Unul dintre cele mai noi este Nine: Nine Times Time Travel, care trateaza aceasta tema intr-un mod inedit si surprinzator. CONTINUAREA AICI

sâmbătă, 19 septembrie 2015

MONSTER HUNT (2015) - subtitrare in romana

Monster Hunt poster“Monster Hunt” (2015) se poate spune fara a gresi ca e un film “fenomen” in China, si asta pentru ca a reusit o performanta neatinsa inca de vreun film chinezesc: 380,99 milioane de dolari castiguri la box-office ! Suucesul s-a datorat mai multor factori, cum ar fi reactia pozitiva a publicului, care a recomandat prietenilor si apropiatilor vizionarea acestui film; un alt factor a fost campania de promovare intensa din media chineza de dinaintea premierei. S-a muncit enorm la acest film, a carui idee a aparut in 2005, dar care efectiv a inceput sa devina concret din 2008. Regia e semnata de Raman Hui, un regizor de animatie cu experienta la Hollywood, ce a fost co-regizor la Shrek the Third. Desi din distributie nu fac parte actori cunoscuti (cu exceptia lui Eric Tsang, Tang Wei sau Jiang Wu, care au insa roluri secundare ce intretin atmosfera), cei doi protagonisti, Bai Baihe si Jing Boran, au niste intrepretari de zile mari, existand o evidenta chimie intre cei doi. Despre personajele realizate pe calculator e de prisos sa mai vorbim, sunt o adevarata delectare vizuala, in special micutul monstru rege, acestea aducand o pata de culoare majora acestei productii, practic ele umpland salile de cinematograf si favorizand acest succes neasteptat. Succesul productiei ce a avut un buget urias, de 56 de milioane de dolari, a adus imediat ideea realizarii unui sequel, confirmat deja de producatorul Bill Kong. Regizorul Hui a declarat, totusi: “Avem nevoie de timp pentru a ne gandi si a pregati. Filmul a devenit un fenomen, iar lumea da impresia ca nu a vazut destule in acest film.” CONTINUAREA AICI

vineri, 18 septembrie 2015

MY ELEVENTH MOM (2007) - subtitrare in romana

Cuplul Kim Jin-sung (regizor) – Byun Won-mi (scenarista) se reuneste pentru a treia oara cu ocazia productiei “My Eleventh Mom” (2007), dupa colaborarile anterioare la “Surprise Party” si “Geochilmaru”. Pana in prezent, niciunul dintre cei doi nu a mai fost implicat in vreun proiect, fara insa ca aceasta sa insemne ca au renuntat la activitatea in lumea filmului. Adevarul este ca primul deceniu al noului mileniu a insemnat, in cinematografia coreeana, o inflorire a genului melodramatic, care astazi si-a pierdut stralucirea de altadata. In filmul coreean al anilor post 2010, melodrama e inclusa in filme in egala masura cu actiunea, comedia sau romantismul, filmele fiind mult mai complexe, iar genurile – doar niste instrumente in atingerea complexitatii. In anul 2007, inca, melodramele mai prindeau la public, si erau si usor de facut: un scenariu simplu, un actor cat de cat cunoscut in distributie, o coloana sonora induiosatoare, iar hrana celor mai putin optimisti era gata de consumat. Totusi, “My Eleventh Mom”, desi are toate aceste ingrediente, se departeaza putin de tipicul filmelor melodramatice, insistand mai mult pe relationarea personajelor, decat pe descrierea fizica a suferintei personajului principal. Mai mult, vorbim de doua personaje principale (interpretate de Kim Hye-soo si de actorul copil Kim Young-chan),fiecare cu suferinta proprie, ce interactioneaza si ajung sa aiba asteptari unul de la celalalt, astfel ca filmul e mai mult o drama de familie decat o melodrama in sine. Fundalul sonor (asigurat de extraordinarul Lee Seung-cheol), uneori prea optimist si ritmat pentru un film dramatic, parca ne transmite faptul ca in tot raul acestei lumi exista o umbra de speranta ce se gaseste in noi insine, in forta nevazuta a fiintei umane, ce o poate ajuta sa depaseasca orice obstacol. “My Eleventh Mom” nu a fost un succes de box-office (nici nu existau asteptari de aceasta natura de la o investitie de 1,5 milioane dolari recuperate din cele peste 350.000 de bilete vandute), dar cand ai o poveste clasica si o distributie de prima mana (il veti detesta pe Ryu Seung-ryong, ce are un rol secundar in acest film, pentru ca la final sa ajungeti sa-l intelegeti – sau nu - in rol de tata, in timp ce Hwang Jung-min e la fel de incantator prin rolul de “prostanac” nefamilist ce traieste cu mama lui batrana in asteptarea unei femei care sa aterizeze in ograda lui) care isi interpreteaza partitura perfect, succesul e ca si asigurat. CONTINUAREA AICI

HAE-JUK, THE DISCO KING (2002) - subtitrare in romana

“Hae-juk, Disco King” e o productie obscura de la inceputul Hallyu, o realizare tipica perioadei ce precede Valul Coreean, ce avea sa schimbe definitiv fata filmului coreean. Altfel spus, vom regasi in aceasta realizare tot ce ne ofera filmele coreene de dinainte de declansarea Valului: umor mai mult sau mai putin reusit, actiune, batai intre gangsteri si batausi liceeni, dramatism adanc inradacinat in realismul cotidian, romantism. Cam acestea erau in linii mari amestecul de genuri nelipsit in perioada de dinainte de 2003, si nu au fost putine productiile coreene ce nu au reusit sa isi depaseasca conditia si sa iasa din anonimat. Pe aici se situeaza “Hae-juk, Disco King”, un film cu un buget redus ce mizeaza pe un amalgam de personaje care mai de care mai tipice. Surpriza placuta e reintalnirea cu actorul Lee Jung-jin, nimeni altul decat personajul negativ din serialul de succes “Temptation”, Min-woo, sau individual lipsit de scrupule din “Pieta” lui Kim Ki-duk. Avand 24 de ani in 2002, actorul ne apare total schimbat fata de cel vazut in roluri recente, fiind chiar aproape de nerecunoscut. Frumoasa Han Chae-young, la 22 de ani, ne aminteste de personaje incantatoare din seriale atat de indragite, precum “Autumn in My Heart”, “Bel Ani” si, bineinteles, “Delightful Girl Chun-hyang”, unde a avut, probabil, cel mai bun rol al carierei. Lim Chang-jung, ideal in rolurile de prostanac ce i-au adus celebritatea in filme precum “Sex is Zero”, “My Boss, My Hero” sau “Fortune Salon” interpreteaza din nou personajul responsabil cu buna dispozitie, iar actori veterani, pe atunci mai tineri, ne surprind prin aparitia lor in acest film: Kim Im-mun, Kim Young-ae, Ahn Seok-hwan sau Kim Ki-cheon. Intr-un rol secundar il vom recunoaste si pe Oh Dal-soo (din “Detective K” si numeroae filme ale ultimilor ani), la primul sau rol din cariera, la 34 de ani (cine s-ar fi gandit atunci ca un debutant la 34 de ani va ajunge, peste un deceniu, un star ?) Tot un debutant, Kim Dong-won, e si regizorul acestei productii, lucru care din pacate se si vede (de obicei la debut, regizorii dau totul pentru a putea porni cu dreptul in cariera, insa de aceasta data chiar nu a fost cazul). CONTINUAREA AICI

duminică, 6 septembrie 2015

LADY OF THE DYNASTY (2015) - subtitrare in romana

Lansat pe 30 iulie 2015 in cinematografele chinezesti, “Lady of the Dynasty” face o incursiune in culisele vietii de la Palat din timpul dinastiei Tang de secol VIII. Productia a avut un buget urias, nu mai putin de 32 de milioane de dolari, insa a fost un esec de box-office, unde a reusit sa stranga doar 20,7 milioane de dolari. Nici criticii de film nu au fost prea incantati de aceasta realizare, insa depinde si de ce asteptari are fiecare de la acest gen de filme. Asteptarea populara, clar, de la un film de epoca cu 32 de milioane de dolari buget era sa fie o productie dinamica, cu multa actiune si scene de lupta, cu un subiect cat de cat inedit, care sa te captiveze pe durata celor 2 ore. “Lady of the Dynasty” nu este un film de razboi, iar cine ar fi urmarit in prealabil trailerul ar fi realizat ca e o productie romantica ce graviteaza in jurul personalitatii Imparatului Xuanzong si mai ales a Consoartei Yang Guifei, a carei tragica poveste de viata e adusa in prim plan din negura istoriei. Astfel ca, toti cei prezenti in sala de cinema asteptand un film cu intrigi militare si confruntari sangeroase, dublate de efecte speciale, s-au trezit ca au parte de o varianta chinezeasca a recentului serial coreean “Empress Ki”, plasat intr-o alta epoca si avand alti eroi. In privinta criticilor negative, acestea se datoreaza anumitor aspecte ale realizarii de ansamblu, care nefac sa ne intrebam serios pe ce s-a dus acest buget urias. Scenele de lupta sunt extrem de putine, folosite mai mult ca liant pentru a duce povestea mai departe, iar unele procedee tehnice par desprinse din anii ’70 (slow-motion-uri fara finalitate, in cadre scurte, plus “stingrea” imaginii in momentul in care se termina o scena, de care regizorul abuzeaza literalmente pana la exasperare). In plus, tot filmul este extrem de static, pare incremenit in descrierea amanuntita a vietii concubinei (devenite ulterior consoarta) Yang. Pentru cei care urmaresc seriale istorice chinezesti de palat, probabil filmul pare un etern deja-vu, ce nu aduce absolut nimic nou pentru genul de filme biografice axate pe reconstituirea vietii unei personalitati a istoriei. La un moment dat chiar devine obositor, iar incercarile de a rupe ritmul, ale regizorului, prin schimbari bruste de situatie, afecteaza grav cursivitatea (e ca si cum o melodie lenta e pusa dintr-odata pe repede inainte, dupa care se revine la lentoarea initiala). Cam din aceste motive filmul nu a fost un succes la box-office si nu a obtinut nici simnpatia criticilor de film, ce nu vad pentru prima oara o astfel de productie. CONTINUAREA AICI

sâmbătă, 5 septembrie 2015

HORRORS OF MALFORMED MEN (1969) - subtitrare in romana

“Horrors of Malformed Men” e un film din 1969 care a scris istorie in cinematografia japoneza. Sa nu va ganditi ca ar fi ceva extraordinar ca realizare, care sa-l faca un film intrat in istorie prin frumusetea sa deosebita. Ca stil, poate fi incadrat in subgenul “ero guro” (erotic-grotesc) al celebrului stil “Pinku” creat de studiourile Toei in anii ’60, fiind considerat un precursor al stilului “pinku violent” ce avea sa se nasca in cinematografia japoneza in anii ’70. In ciuda faptului ca acesta combina mai multe genuri intr-un stil haotic, fara a excela la capitolul scenariu, criticii de film il considera o realizare remarcabila deschizatoare de drumuri in cinematografia japoneza pentru un nou gen. Un critic de film afirma ca “‘Horrors of Malformed Men’ e unul din experimentele cinematografice singulare nu doar in cariera lui Ishii, ci si in istoria intregii Japonii.” Filmul combina un spectru larg de influente, pornind de la scrierile lui Rampo Edogawa (ce stau la baza scenariului) si mergand pana la butoh, o forma de dans teatral inventata dupa al doilea razboi mondial de Hijikata Tatsumi sdi Ohno Kazuo. Mai mult, insusi Hijikata Tatsumi interpreteaza in acest film dansul butoh, acesta avand rolul nebunului Jogoro, un bogatas excentric cu o deformare fizica ce ajunge sa-si creeze propria lume pe o insula parasita. ‘Horrors of Malformed Men’ exploateaza mai mult decat metaforic trauma post-nucleara a Japoniei, la mai bine de doua decenii de la incheierea razboiului, si, de remarcat, tocmai datorita ororilor pe care le prezinta (ce amintesc de consecintele tragice ale bombelor atomice detonate asuora Japoniei in timpul celui de-al doilea razboi mondial), filmul a fost interzis in Japonia. Astfel, acesta foarte greu a putut fi vazut. Abia in 2007 a aparut un dvd al filmului doar pe continentul nord-american, si in pezent acesta fiind interzis in Japonia. In ceea ce-l priveste pe regizorul Teruo Ishii (foto), acesta a regizat nu mai putin de 80 de filme intr-o cariera lunga inceputa in 1957 si incheiata in 2001 (regizorul a murit in 2005), fiind consierat “Regele filmului cult”, in Japonia. Chiar daca majoritatea sunt productii de categorie B, apartinand genului “ero guro”, ramane unul din cei mai prolifici si cunoscuti regizori japonezi in lumea occidentala. Din copilarie a fost fanul scrierilor lui Rampo Edogawa, nu a ezitat sa adapteze multe din povestile sale de groaza in filme, insa “Horrors of Malformed Men” e de departe cea mai reusita ecranizare a acestuia dupa opera celebrului scriitor. CONTINUAREA AICI